O nouă poezie

                       Te-am copiat

Ţi-am copiat surîsul plin de voie bună,

La icoana stelelor,sub mindra lună.

Ţi-am copiat ochii încîntători,

Plini de aşteptări-n zadar,de dor.

Dar nu mă opresc aici

Căci sunt lucruri ce nu s-au mărturisit,

Poveşti ce încă nu s-au scris,

Şi oameni ce s-au iubit.

Păstrez în inimă profund,

Amintiri de amor uitat şi mut.

Nu vreau să cred că totul s-a sfîrşit,

Că n-ai iubit.

Că n-ai dorit să iubeşti,

Ci să răneşti.

Te-am copiat cum mă visai

Şi îţi doreai să fiu aici.

Ţi-am copiat zîmbetul aprins

Şi adio trist.

Te-am văzut regretînd,renunţînd

La pagini ce deja s-au scris.

Chiar la destinul ce ţi-a fost dat.

M-a durut,dar te-am copiat.

Greşeala mea a fost:Iubirea,

Iar astăzi e:Amintirea!!!