Alinătorul sufletelor noastre

                                                                                                                              Dedicată lui Gr.Vieru

Vieru...cît mister și feerie era în al tău nume
Atîta timp cît ai fost în lume.
Azi se-mplinesc patru ani de cînd ai pășit în neființă
Lăsînd pe-ai tăi copii cu amintirea...
Cei ce te-au citit și continuă să te citească
Spun că-au reușit să te îndrăgească.
Versurile tale cuceresc prin farmec și candoare,
Poezia ta în veci nu moare,
Ea rămîne ca cea mai de preț capodoperă a sufletului omenesc,
În ea se autocunosc și regăsesc
Toți ce te iubesc ca pe un părinte al limbii strămoșești.
Un soare în inimile noastre ești.

Ai dus o viață zbuciumată de poet cu suflet mare
Ai fost sigur,puternic și în problemele vieții-tare.
Versul tău e o emblemă a neamului românesc.
Vieru,te aseamăn cu o stea
Ce luminează calea
Celor ce și azi te proslăvesc.
Vieru,tu ești comoara,cîntecul,misterul unei națiuni.
Tu ne încununi.
Pe chipul tău și-n ochi
Se observa acea dorință de-a trăi,
De-a scrie versuri,de-a iubi.
Cu regret îți spunem că dacă ai mai fi și azi trăit,
Ai fi înțeles cît de mult noi te-am iubit.
Iar poezia,,În limba ta’’sau,,Dorul și limba’’ne fac să ne gîndim,
Limba,mama,patria mai mult să le prețuim
Decît știm.
De tot ce-i frumos și veridic să ne-ndrăgostim.
Ne dorim să sfințim cu lacrimi pămîntul
Pe care cîndva s-a vărsat atîta sînge.
Simțim cum poezia ta ne-ndeamnă
Patrioți să fim,
Pe străbuni să-i cinstim,
Și fideli în lupta pentru apărarea țării să fugim.
Pe treptele vieții să pășim
Cu capul în sus,piept la piept
Siguri că victoria o vom obține,
În memorie păstrîndu-te pe tine.
Ai fost atît de bun și cumpătat,maestre,
Și-atît de înțelept,onest.
Te vom păstra mereu în inimile noastre,
Vieru,alinătorul sufletelor tuturor.